De cand alerg zambesc mai mult
Narcisa Natea Fundația HOSPICE Casa Speranței
Cand alerg sunt eu, asa cum sunt si cum vreau sa fiu. Ma simt libera si privesc lumea de la inaltimea ochilor mei (ma rog, a ochelarilor e corect spus) si constientizez ce mica sunt in lumea asta mare si ma bucur de tot ce ma inconjoara. E lumea mea cu fluturi si culori.
Cand alerg ma cunosc si ma descopar cu fiecare pas. Ma imprietenesc cu gandurile bune si cu cele rele, alung stresul si bolile. Cunosc muschi pe care nu stiam ca ii am, invat sa imi dozez efortul, invat sa respir, invat sa ma bucur de fiecare kilometru parcus si de fiecare pas. Fac cunostinta cu vantul, ploaia, noroiul, soarele si imi doresc sa imi devina aliati. Descopar ca durerea nu e totdeauna un lucru rau. Fac lucruri de care nu stiam ca sunt in stare sa le fac si descopar ceva nou la mine si in jurul meu in fiecare zi. Vreau sa imi cunosc limitele si sa ma provoc sa fiu mai buna.
De cand alerg, zambesc mai mult (asa mi se spune) si am mai multa incredere in mine. Stiu ca tine de mine sa fiu un om mai bun si ca schimbarea a inceput cu primul pas alergat si, la fel, tine de mine sa continui.
Alerg pentru ca ma simt bine si fac ceva pentru mintea, trupul si sufletul meu si pot fi alaturi de cei care nu pot alerga desi si-ar dori. Hai in echipa Hospice !
Read the story below or recommend this campaign to your friends.
in benefit of